Sunt rugaciuni speciale care se fac de catre preoti si episcopi cu scopul de a curati, binecuv�nta si sfinti pe om, natura �nconjuratoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele c�mpului si toate lucrurile de care omul are nevoie �n viata, pentru lauda lui Dumnezeu si m�ntuirea sufletului.
Este nevoie sa sfintim permanent natura �nconjuratoare, pentru ca prin pacate zilnice omul �si �ntineaza inima, simturile, casa, mintea si trupul. Prin pacat �si tulbura �ntreaga familie, sotia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hraneste, animalele care �l slujesc, deci totul.
De aceea, pentru a scoate pacatul din om si duhul diavolului, care cauta sa se faca stap�n peste cel robit de patimi si peste �ntreaga zidire, omul trebuie sa alerge la Dumnezeu si la Biserica pentru a fi iertat de pacate si pentru a i se face rugaciuni speciale de sfintire si iertare.

Roadele ierurgiilor sunt urmatoarele:

omul devine din nou vas al Duhului Sf�nt;

patimile se linistesc;

vrajmasii fug;

bolile se vindeca;

oamenii se �ntaresc �n dreapta credinta si primesc binecuv�ntare si har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea ca Tainele sunt �ntemeiate direct de M�ntuitorul si sunt obligatorii pentru m�ntuirea omului, sfintind momentele principale din viata lui, pe c�nd ierurgiile sunt r�nduite de Biserica si sfintesc nu numai pe oameni, ci si natura �nconjuratoare, nefiind obligatorii pentru m�ntuire, fiecare din credinciosi cer�ndu-le dupa credinta si nevoie.

Ierurgiile sunt de doua feluri:

1. Ierurgii care sfintesc persoanele .
2. Ierurgii care binecuvinteaza si sfintesc lucrurile si natura �nconjuratoare de care are omul nevoie pe pam�nt.

1. Ierurgiile care sfintesc persoanele se �mpart �n trei categorii:

a) Ierurgii sau rugaciuni �n legatura cu nasterea omului:

r�nduiala femeii dupa nastere;

rugaciunea de punere a numelui pruncului;

rugaciunile de �mbisericire a femeii si a pruncului la 40 de zile dupa nastere.

b) Ierurgii care sfintesc viata omului pe pam�nt:

rugaciuni pentru cei ce sunt sub blestem si sub juram�nt;

rugaciuni de �mpacare a celor �nvrajbiti;

rugaciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri si batr�ni;

molitfele Sf�ntului Vasile cel Mare si ale Sf�ntului Ioan Gura de Aur;

r�nduiala rasoforului si a tunderii �n monahism si slujba marelui si �ngerescului chip (schivnicia).

c) Ierurgii care privesc sf�rsitul omului pe pam�nt, cum sunt:

r�nduiala pentru iesirea sufletului;

slujba �nmorm�ntarii;

rugaciunile de dezlegare a celor adormiti;

r�nduiala citirii st�lpilor la cei morti;

r�nduiala pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile;

r�nduiala parastaselor sau panahidelor pentru cei raposati.

2. Ierurgiile care binecuv�nteaza si sfintesc lucrurile si natura �nconjuratoare se �mpart si ele �n trei categorii:
a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult .
b) Ierurgii privind sfintirea apei (agheasma mica si agheasma mare de la Boboteaza) si a obiectelor legate de viata omului.
c) Ierurgii speciale . Amintim aici, �n special pentru cei bolnavi, r�nduiala litaniilor, procesiuni �n care au loc scoaterea pe c�mp si prin sate a sfintelor moaste si a icoanelor facatoare de minuni, pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii mari care ameninta viata oamenilor.
�n continuare, ne vom �ndrepta atentia mai mult asupra ierurgiilor legate de restabilirea sanatatii. Cele mai importante rugaciuni de vindecare se citesc la Sf�ntul Maslu. Apoi sunt molitfele Sf�ntului Vasile cel Mare, �n numar de trei, molitfele Sf�ntului Ioan Gura de Aur, �n numar de patru, rugaciunile la Sfintele Moaste si icoanele facatoare de minuni si multe alte rugaciuni de sanatate ce se afla �n Molitfelnic.

SUS

Ierurgii �n leg�tur� cu na�terea omului:

1) R�nduiala de ziua �nt�i pentru femeia l�uz�, �ndat� dup� na�tere.

�n prima zi, �ndat� ce femeia na�te un prunc viu, so�ul acesteia sau o rud� a proaspetei mame aduce la biseric� o sticl� cu ap� curat� (plat�) pentru sfin�ire, iar preotul se roag� pentru iertarea p�catelor mamei �i pentru �ndep�rtarea tuturor r�ut��ilor �i pentru vindecare. Cu aceast� ap� sfin�it� se strope�te casa, l�uza, pruncul �i to�i ai casei. Apoi preotul cite�te trei molitve pentru femeia l�uz�, �n care se roag� pentru grabnica ei ridicare din patul na�terii, pentru iertarea p�catelor ei, pentru ocrotirea ei �i a pruncului de b�ntuiala duhurilor necurate �i pentru cur��irea mamei de �ntin�ciunea trupeasc� pricinuit� de na�tere. �n a doua rug�ciune, preotul cere Domnului s-o miluiasc� pe mam�, pe prunc, trimi��ndu-le �ngeri lumina�i si str�lucitori, ferindu-i de toat� fermec�tura si de asuprirea duhurilor rele. Se cite�te si rug�ciunea de cur��enie pentru cei care s-au atins de l�uz�, consider�ndu-se "necura�i", dup� Levitic (12, 1-4). Dac� preotul face aceast� molitf� acas�, strope�te cu ap� sfin�it� pruncul, casa �i pe cei ai casei; iar copilul �nsemnat cu semnul sfintei cruci la frunte, la gur� �i la inim�. Din apa sfin�it� cu acest prilej se obi�nuie�te a se pune �n baia (sc�ld�toarea) copilului, �n primele trei zile dup� na�tere.

2) Rug�ciunea la �nsemnarea pruncului, c�nd i se pune numele, la opt zile dup� na�tere.

La opt zile dup� na�tere, este chemat preotul acas� unde se afl� pruncul n�scut �i face rug�ciunea de punere a numelui copilului. Preotul �l binecuv�nteaz�, f�c�ndu-i semnul crucii la frunte, pentru luminarea min�ii �i a g�ndurilor; la gur�, pentru sfin�irea cuv�ntului �i a sufl�rii, �i la piept, pentru ferirea inimii de poftele �i patimile trupe�ti; apoi �i cite�te o rug�ciune pentru punerea numelui. �n timpul din urm�, preo�ii �mpreuneaz� aceast� r�nduial� fie cu cea din ziua �nt�i, fie cu cea a botezului. Datina de a pune numele pruncului a opta zi dup� na�tere este veche, fiind mo�tenita din Legea Veche, care or�nduise aceast� zi pentru cur��irea pruncilor de sex b�rb�tesc, prin taierea �mprejur �i prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Noi, cre�tinii, am p�strat-o fiindc� �i M�ntuitorul �nsu� a fost t�iat �mprejur a opta zi dup� na�tere, c�nd I s-a pus numele de Iisus (Luca 2, 21).
Numele care se d� la botez este de obicei numele na�ului sau al Sf�ntului zilei, sau al altui sf�nt pe care p�rin�ii �l aleg copilului ca patron sau ocrotitor. Este bine s� se pun� nume de sfin�i din calendarul ortodox. Sf�ntul al c�rui nume �l purt�m trebuie s� fie pentru noi nu numai un ocrotitor sau p�zitor, ci si un model de urmat �i un �ndemn statornic spre adev�rata vie�uire cre�tineasc�.

3) R�nduiala �mbisericirii pruncului �i a cur��irii l�uzei, la 40 de zile dup� na�tere.

La 40 de zile, l�uza lu�nd pruncul vine la biseric�, unde i se fac rug�ciunile de cur��ire si de �mbisericire a copilului. Acestea amintesc momentul c�nd Maica Domnului, la �mplinirea zilelor cur��eniei, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit �n bra�e de dreptul Simeon, binecuv�nt�nd pe Dumnezeu c� a v�zut m�ntuirea a�teptat� de Israel (Luca, 2, 22-30). Preotul cite�te molitvele de cur��ire, rug�ndu-se �nt�i pentru mam�, ca Dumnezeu s� o cur��easc� de �ntin�ciunea l�uziei �i s� o �nvredniceasc� a intra din nou �n sf�ntul loca� �i a se �mp�rt�i cu Sfintele Taine; se roag� apoi pentru prunc, pentru ca Dumnezeu s�-l creasc�, sa-l binecuv�nteze �i s�-l sfin�easc�, �nvrednicindu-l, la vremea cuvenit�, de luminarea botezului.
Dup� terminarea rug�ciunilor - citite �n pronaosul bisericii - dac� pruncul este deja botezat, preotul lu�ndu-l pe bra�e �l �nchin� la sfintele icoane, ca Domnul Iisus �i Maica Domnului s�-l ocroteasc� �n via�� rostind cuvintele: "Se �mbiserice�te robul lui Dumnezeu (N) �n numele Tat�lui �i al Fiului �i al Sf�ntului Duh. Amin"; iar dac� este b�iat merge cu el �i �n altar, �nchin�ndu-l �n cele patru p�r�i ale Sfintei Mese �i la Proscomidie, apoi �n mijlocul bisericii, rostind de fiecare dat� cuvintele de �mbisericire. �i �ncredin��ndu-l mamei �i miruie�te pe am�ndoi. In caz c� pruncul e nebotezat, preotul, dup� ce l-a luat �n bra�e, face cu el - din pronaos spre altar - semnul crucii �i miruie�te numai pe mam�, urm�nd a-l �mbiserici, dup� botez.

4) Molitfa ce se face la femeia care a avortat copilul.

De se va �nt�mpla ca femeia s� avorteze copilul, cu voie sau f�r� de voie, de �ndat� s� alerge la preotul ei duhovnic s� se spovedeasc� si s�-i citeasc� molitfa de cur��ire. �n rug�ciunea de iertare preotul spune: "...�nsu�i �i pe roaba ta aceasta (n) care ast�zi a c�zut �n p�catul uciderii cu voie sau f�r� de voie �i a lep�dat pe cel z�mislit �ntr-�nsa ....vindec�-i durerile, s�n�tate �i putere trupului �i sufletului d�ruie�te-i �i cu �nger de lumin� p�ze�te-o de toat� n�v�lirea nev�zu�ilor vr�ma�i...".

SUS

Ierurgii �n leg�tur� cu via�a omului: logodna, dezleg�ri �i molitfe, rug�ciuni la diferite trebuin�e;

1) Logodna

Ce e logodna �i care e r�nduiala ei?

Logodna (cuv�nt slav, care �nseamn� a face f�g�duin�� de c�s�torie) e r�nduit� de Biseric� �n vederea tocmirii sau a�ez�rii nun�ii a doi tineri, care s-au f�g�duit unul altuia. Biserica binecuvinteaz� aceast� veche datin� printr-o slujb� scurt�, premerg�toare nun�ii sau cununiei; slujba logodnei de cele mai multe ori se face �mpreun� cu slujba cununiei, s�v�r�indu-se imediat �naintea acesteia (dar se poate face �i aparte).

Ce trebuie s� ia logodnicii cu ei la biseric�?

Logodnicii, c�ci a�a se numesc tinerii care doresc s� se logodeasc�, merg la biseric� �mpreun� cu na�ii, lu�nd cu ei dou� lum�n�ri, inelul de logodna �i verighetele de la cununie.

Ce este inelul de logodna?

Inelul de logodn� este un obiect-simbol cu o vechime remarcabil� �i care a marcat momentul care precede c�s�toria �nc� din antichitate. Toat� simbolistica acestui obiect se leag� at�t de latura social�, devenind un semn distinctiv pentru viitoarele so�ii, c�t �i de spa�iul spiritual, �n care inelul oferit de b�rbat �i acceptat de viitoarea so�ie devenea simbolul unirii lor pe via��.
Primii despre care se �tie sigur c� au purtat inele de logodn�, au fost egiptenii. O dat� cu acordarea inelului de logodn� de c�tre b�rbat, femeia consimte s�-i fie supus� �i s� �i dea ascultare deplin� p�n� la sf�r�itul vie�ii. Mai t�rziu a fost considerat ca un semn al iubirii statornice.
La �nceput ceremonia de logodn� era mai elaborat� �i mai important� dec�t cea de c�s�torie, care era o simpl� �mplinire a angajamentului de logodn�. Mult mai t�rziu, �n cre�tinism, inelul a �nceput s� fac� parte din ceremonia de nunt�.

Unde se oficiaz� logodna?

Slujba logodnei se face �n naos, adic� �n s�nul Bisericii, �naintea unei mese pe care se a�eaz� Sf�nta Evanghelie, Sf. Cruce, sfe�nice cu lum�n�ri �i verighetele de nunt�. Logodnicul st� �n dreapta, ca unul care este mai mare �i cap femeii, iar logodnica, la stanga lui, l�ng� inima lui, ca una care este mai mic� dec�t barbatul, fiind f�cut� din coasta lui �i datorandu-i supunere �i ascultare, cum recomand� Sf. Simion al Tesalonicului.

Care este rolul na�ilor la logodn� �i la cununie?

At�t la logodn� c�t �i la cununie, mirii sunt �nso�i�i de na�i (nuni). Rolul �i datoria na�ilor la logodn� ca �i la cununie este acela�i ca ale na�ilor de la botez. Ei sunt martori �i cheza�i ai temeiniciei f�g�duin�elor f�cute de viitorii so�i unul fa�� de altul �i ai tr�iniciei leg�turii pentru tot restul vietii. De regul�, ei sunt aceia�i de la botez, sau urma�ii lor �i trebuie s� fie ortodoc�i �i cu bun� vie�uire cre�tineasc�, purt�ndu-se fa�� de miri ca niste parin�i �i �nv���tori ai acestora. �n timpul slujbei, na�ii �in �n m�n� f�clii aprinse, simbol al cur��iei mirilor, al luminii darului de sus �i al bucuriei.

2) Dezleg�ri �i molitfe

�n molitfelnic, cartea de c�petenie a preotului ce cuprinde slujbele Sfintelor Taine �i Ierurgii, exist� un capitol denumit dezleg�ri �i molitfe. La nevoie, credinciosul poate solicita preotului s� i se citeasc�:
- Rug�ciunea pe care o cite�te arhiereul sau preotul pentru iertarea tuturor p�catelor celor de voie �i celor f�r� de voie �i pentru tot jur�m�ntul �i blestemul;
- Rug�ciunea pentru cei ce sunt �n blestem �i pe sine �nsu�i cu jur�m�nt s-au legat;
- Rug�ciune pentru dezlegarea de blestem;
- Rug�ciunea pentru �mp�carea celor �nvr�jbi�i;
- Molitfele Sf�ntului Vasile cel Mare;
- Molitfele Sf�ntului Ioan Gur� de Aur.
Molitfele Sf�ntului Vasile cel Mare �i ale Sf�ntului Ioan Gura de Aur numite �i exorcisme, sunt cele mai puternice rug�ciuni �mpotriva duhurilor necurate din oameni �i case. Ele se citesc numai de preo�i �i duhovnici batr�ni care au via�a curat� �i sunt mari postitori �i care au dezlegare de la duhovnicii lor s� le citeasc�, c�ci dac� le citesc preo�i tineri, f�r� post �i via�� c�t mai curat�, diavolii chinuiesc mai tare pe cei bolnavi �i nu ies din oameni, ba uneori se r�zbun� cu mari ispite asupra celor care au citit molitfele.
Moliftele de izgonire a diavolilor din oameni �i chiar din animale se citesc numai �n zile de post, mai ales la miezul nop�ii �n biseric�, �n fa�a icoanelor f�c�toare de minuni sau l�ng� racla cu moa�te ale sfin�ilor. At�t preotul care le cite�te c�t �i cei bolnavi de duhuri necurate �mpreuna cu rudele �i �nso�itorii lor, trebuie s� �in� post negru cel putin o zi �i o noapte, uneori chiar trei zile.
C�nd bolnavii poseda�i de duhuri rele nu se vindec�, se va face spovedania generala a celor bolnavi �i a rudelor lor, ca nu cumva cineva dintre ei s� fi f�cut p�cate grele �i s� fi r�mas nespovedite.

3) Rug�ciuni la diferite trebuin�e

Pentru diferite nevoi ale credincio�ilor, Biserica a r�nduit diferite rug�ciuni :
- la felurite neputin�e �i boli,
- celor tulbura�i de duhuri necurate;
- la construirea unei case, a unei f�nt�ni, la diferite lucr�ri �n gr�din� etc.;
- la vremuri de secet� sau de necontenirea ploilor.

SUS

Ierurgii �n leg�tur� cu moartea omului: citirea st�lpilor, �nmorm�ntarea, parastasele

1) Slujba la ie�irea cu greu a sufletului.

Trebuie s� �tie orice cre�tin care are �n �ngrijire un bolnav, netransportabil, s� cheme preotul acas� pentru a-l �mp�rt�i grabnic. S� nu a�tepte p�n� bolnavul nu mai poate vorbi, devine incon�tient sau intr� �n com�, c�nd preotul nu-i mai poate administra sfintele taine.
C�nd se constat� c� un bolnav trage cu greu s� moar�, sau nu poate sa-�i dea sufletul, s� cheme preotul pentru a-i citi slujba de "ie�ire cu greu a sufletului". �n cadrul acestei slujbe, care se s�v�r�e�te la capul bolnavului, preotul se roag� pentru iertarea p�catelor celui aflat pe patul suferin�ei �i pentru ca Dumnezeu s�-i fie �ndur�tor �n "cump�na cea dreapt�" a sf�r�itului, cer�ndu-i desp�r�irea sufletului de trup. Dup� citirea unor tropare, preotul cite�te o rug�ciune pentru sufletul cel os�ndit spun�nd: "St�p�ne Doamne, Dumnezeul nostru, Atot�iitorule, Cel ce voie�ti ca to�i oamenii s� se m�ntuiasc� �i s� vin� la cuno�tin�a adev�rului; Care nu voie�ti moartea p�c�tosului, ci s� se �ntoarc� �i s� fie viu, ne rug�m �i cu umilin�� cerem Tie: sufletul robului Tau (N), dezleag�-l de toat� leg�tura �i-l sloboze�te de tot blestemul, c�ci Tu e�ti Cel ce dezlegi pe cei lega�i �i ridici pe cei c�zu�i, n�dejdea celor dezn�d�jdui�i. Porunceste, dar, St�p�ne, s� se dezlege �n pace sufletul robului T�u �i s� se odihneasc� �n loca�urile cele ve�nice cu to�i sfin�ii T�i, prin Unul-N�scut Fiul T�u cu Care �mpreun� bine e�ti cuv�ntat, cu Preasf�ntul �i bunul �i de-via��-f�c�torul T�u Duh, acum �i pururea �i �n vecii vecilor. Amin".

2) Citirea st�lpilor;

�n zilele de p�n� la �nmorm�ntare, preotul este chemat de familie, de regul� dup� amiaza sau seara, pentru a s�v�r�i slujba "st�lpilor". Aceast� slujb� este o rug�ciune scurt� pentru sufletul celui r�posat, la care se adaug� citirea unor p�r�i din cele patru Evanghelii. Pentru aceasta, se preg�te�te din vreme o c��uie �n care se aprinde c�rbune �i se pune t�m�ie, care este dat� la vremea cuvenit� preotului pentru a t�m�ia trupul mortului.
De re�inut:

Unii credincio�i preg�tesc t�m�ia cu care se va t�m�ia decedatul �n obiecte improvizate (linguri, c�ni, farfurii, cutii de conserve etc.), ceea ce nu numai c� este inestetic �i nepractic, dar constituie �i o lips� de respect pentru cel decedat. Pentru a se evita astfel de situa�ii, este indicat s� se cumpere de la biseric� ori de la magazinele specializate o c��uie (obiect destinat preg�tirii t�m�iei �i t�m�ierii) sau s� se confec�ioneze un astfel de obiect, cu deosebita grij�, de un meseria� priceput.

Nu este potrivit apoi ca, pentru a arde t�m�ia s� se foloseasc� drept "foc" sau "jar" spirt, h�rtie, capete de lum�nare, lemne ori alte materiale inflamabile. Acestea, prin ardere, scot fum �i miros nepl�cut, anihil�nd mirosul aromat al t�m�iei �i afect�nd respira�ia celor prezen�i. Cel mai potrivit este s� se procure c�rbune special pentru c�delni�� �i c��uie.

In timpul slujbei �nceteaz� orice alt� activitate, iar cei prezen�i p�streaz� lini�tea �i o atitudine serioas�, rug�ndu-se �mpreun� cu preotul pentru sufletul celui r�posat. Nu se vorbe�te, nu se fac gesturi, nu se r�de. De asemenea, fiind moment de rug�ciune, membrii familiei trebuie s�-�i impun� o re�inere de a pl�nge zgomotos ori cu vorbe, pentru a nu tulbura r�nduiala slujbei. Cei care �in lum�n�ri aprinse �n m�ini s� fie aten�i s� nu aprind� hainele celor din jur �i s� aib� grij� s� nu curg� ceara pe jos, fie c� sunt �n cas�, la capela mortuar� sau �n biseric�.

Dac� �n ziua respectiva este zi de post, m�ncarea trebuie s� fie de post, asemenea �i alimentele folosite la alc�tuirea colivei. Pentru a nu gre�i, este bine s� ne uit�m �n calendarul bisericesc, �ntruc�t sunt �i perioade de dezlegare la anumite m�nc�ruri de dulce.

Dup� plecarea preotului este bine, dac� se face priveghere de toat� noaptea, s� se citeasc� de credincio�ii mai evlavio�i, din sfintele Evanghelii �i Psaltirea.

Nu se fumeaz�, nu se fac glume, nu se r�de, nu se spun pove�ti, ci se p�streaz� o atitudine solemn�.

Unii credincio�i, �n situa�ia c�nd decedatul nu s-a spovedit �i nu s-a �mp�rt�it sau nu i s-a aprins lum�narea atunci c�nd �i-a dat sufletul, solicit� preotului la ectenie (rug�ciunea de pomenire) s� adauge "mort nespovedit, ne�mp�rt�it �i f�r� lum�nare". �ntr-adevar, Biserica ne �nva�� c� "trecerea cuiva din via�� f�r� spovedanie �i f�r� grijanie (adic� ultima �mp�rt�ire, �nainte de a-�i da sufletul) este socotit�, pe drept cuv�nt, nu numai ca o mare pagub� pentru sufletul celui r�posat, ci si un mare p�cat pentru cei ai lui, rama�i �n via��, dac� lucrul s-a petrecut din vina sau nepurtarea lor de grij�". �n ultima vreme s-a renun�at la aceast� practic� de pomenire, pentru a nu scoate �n eviden�� prin aceasta indiferen�a sau neglijen�a familiei fa�� de cel mutat dintre cei vii.

3) �nmorm�ntarea

Preotul merge la casa celui mort c�ruia �i cite�te aici r�nduiala obi�nuit�. Merge apoi la biseric� �n fruntea unui convoi funerar format astfel: cel ce duce crucea, cel cu coliva �i vinul, cei cu steagurile, coroanele �i sfetnicul. Num�rul opririlor difer� de obicei dup� num�rul r�sp�ntiilor. �n practic� se fac trei opriri �n numele Sfintei Treimi. Mortul este pus �n biseric� cu picioarele �nainte apoi se aprind lum�n�ri �n Sfetnice special r�nduite �n jurul sicriului. Dup� slujb� mortul este dus la groap� unde preotul toarn� peste el vin amestec�nd cu ulei �n semnul crucii. Sicriul este cobor�t �n morm�nt unde preotul arunc� p�m�nt �n form� de cruce cu m�na sau lopata.

4) Parastasul

Dup� �nmorm�ntare preotul merge la casa r�posatului �i face r�nduiala propriu-zis� a r�posatului.
Coliva de la parastas simbolizeaz� trupul celui adormit �i este simbol al �nvierii.
Zilele �n care se mai pot face parastase sunt:
- la trei zile dup� moarte-�n n�dejdea �nvierii �i amintirea ridic�rii din morm�nt a M�ntuitorului �n a treia zi sau-atunci �ncepe putrezirea trupului afar� de inim�.
- la nou� zile - �n cinstea celor nou� cete �ngere�ti (atunci �ncepe s� putrezeasc� inima)
- pomenirii se mai fac la 3, 6, 9 luni �i la un an, apoi �n fiecare an la data mor�ii (de obicei).

SUS

Ierurgii �n leg�tur� cu sfin�irea naturii �i a bunurilor omului: sfin�irea casei (sfe�tania), a f�nt�nii, a holdelor.

1) Sfin�irea casei (sfe�tania)
Ce este sfe�tania?

Sfe�tania este denumirea popular� pentru Agheasma Mic� sau Sfin�irea cea mic� a apei. Din punct de vedere teologic sfe�tania este o ierurgie.

C�nd se s�v�r�e�te?

Ea se s�v�r�e�te de c�tre preot �n biseric� �n prima vineri din fiecare lun�, seara, iar �n casele credincio�ilor oric�nd cer credincio�ii, mai pu�in �n s�pt�m�na de dup� Sfintele Pa�ti sau de dup� Cr�ciun. Sfe�tania se s�v�r�e�te �n toate posturile de peste an, precum �i �n zilele de post de peste s�pt�m�na, miercurea �i vinerea. Cine poate, este bine s� s�v�r�easc� sfe�tanie �n toate posturile. Cine nu poate, s� o fac� cel pu�in �n Postul Mare. Slujba sfe�taniei cuprinde sfin�irea apei, stropirea cu ap� sfin�it� a celor prezen�i �i a tuturor camerelor; dup� caz, se adaug� dezleg�ri de blesteme, de farmece, de jur�minte, rug�ciuni pentru �mp�care, pentru ajutor �i pentru s�n�tatea trupeasc� �i sufleteasc� a celor ce locuiesc �n cas�.

Care sunt roadele ei?

Prin stropirea cu Agheasm�, duhurile cele viclene din tot locul se gonesc, se �ndep�rteaz� a�adar prezen�a r�ului din cas�, se iart� p�catele cele mici, g�ndurile cele rele, mintea se cur��� de lucrurile cele spurcate, bolile se izgonesc �i se d� s�n�tate sufletului �i trupului; se binecuv�nteaz� casa cu har de la Dumnezeu, cu lumin� divin�.
Casa nesfin�it�, ca �i omul nebotezat, este vulnerabil� lucr�rii celui r�u, poate fi b�ntuit� de duhuri rele �i de r�ut��ile oamenilor, de vr�jitorii sau blesteme. �ns� casa sfin�it� �i cei ce locuiesc �n casa sfin�it� �i binecuv�ntat� sunt ocroti�i �n fa�a tuturor relelor, dac� ei �n�i�i nu aduc r�ul �n cas� prin s�v�r�irea lui.

Preg�tirea :

Cine dore�te a chema preotul pentru a s�v�r�i sfe�tania �n cas�, trebuie s� �tie cum s� se preg�teasc� pentru aceasta. Mai �nt�i, cei din cas� trebuie s� se spovedeasc� �i s� posteasc�, s� se fereasc� de ceart�, du�m�nii sau alte rele. �n al doilea r�nd, casa �n care urmeaz� a se face sfe�tania trebuie s� fie curat�. Este de ne�nchipuit s� stropim cu ap� sfin�it� o cas� murdar� sau ne�ngrijit� �i asta pentru c� orice slujb� de sfin�ire s�v�r�it� de preot este echivalent� cu aducerea lui Dumnezeu �n cas�.

Cele necesare la sfer�tanie:

Pe o m�su�� acoperit� cu o fa�� de mas� alb�, orientat� spre r�s�rit, se vor a�eza urm�toarele:
1. un vas larg la gur� cu ap� curat�;
2. un m�nunchi de busuioc;
3. c�te un bol cu f�in� �i altul cu zah�r;
4. o p�ine, o sticl� de undelemn �i una de vin;
5. o c��uie cu c�rbune aprins �i t�m�ie ;
6. sfe�nice cu lum�n�ri de cear�;
7. un pomelnic cu cei vii din cas� ;
8. o icoan� (dac� m�su�a nu se afl� �n fa�a unei icoane a�ezate pe perete) ;
9. un prosop curat pe care preotul �i va �terge m�na dup� sfin�irea apei ;

Programarea sfe�taniei:

Pentru organizarea mai bine a program�rilor, noteaz� num�rul de telefon al p�rintelui paroh �i sun� spre orele 19.00, dup� ce ai mai contactat c��iva vecini, care vor putea beneficia �i ei de slujba sfe�taniei �mpreun� cu tine.

Text preluat de la : http://www.sfantulambrozie.ro