În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Împărate Ceresc, Mângăietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viată, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de 3 ori).

Slavă Tatalui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi; Doamne curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatalui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care eşti în cerurui, sfinţească-se numele Tău,vie împărăţia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o noua astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăzveşte de cel rău.

Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

O, Doamne preabunule, Tu mi-ai dat un soţ al zilelor mele pe pământ, părtaş sorţii mele şi sprijinul meu în vremea călătoriei acestei vieţi. Fă să cunosc că el se îngrijeşte de mine şi ajută-mă să nu întristez niciodată zilele lui, nici să fiu nemulţumitoare faţă de cel care mă sprijină şi mă îngrijeşte. Fă-mă supusă şi îndătoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasă să-i adaug la osteneli şi să-i amărăsc pâinea ce-o câştigă pentru mine şi copiii noştri.

Izvorule al înţelepciunii, luminează-mă să cunosc toate virtuţile familiei şi printr-o înţeleaptă chivernisire să păstrez ceea ce el adună cu osteneli şi prin sudoarea feţei sale. Ajută-mi ca prin supunere, prin dulceaţa purtării mele, prin rabdarea şi dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori şi cu bucurii, să împart cu el fără cârtire toate loviturile vieţii şi să-i fiu însoţitoare nedespărţită, precum în fericire aşa şi în necaz.

Păzeşte-mă de împodobirile necumpătate şi de necuviinţele în care cad femeile care nu cunosc preţul unui soţ bun, punându-şi toată fericirea lor în podoabe şi petreceri zgomotoase si desarte ce atrag dupa sine neintelegeri, dezamagire si dureri. Ajuta-mi sa deprind toate virtuţile care fac podoaba femeii, pentru că dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumuseţii şi a tinereţii să-mi rămână o inimă vrednică de dragostea soţului meu şi a fiilor noştri, ca să le dau pildă bună, întărindu-i în puterea virtuţii. Ascultă, Preabunule, glasul meu cel umilit, şi trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.

 

Dumnezeul meu, plăcut-a voii Tale celei nepătrunse de mintea omenească să-l ia la Tine pe soţul meu. Grea este crucea ce mi-ai dat-o să o port. La cine însă voi căuta scăpare, fără numai la Tine, Cel ce eşti apărătorul şi sprijinitorul Atotputernic al văduvelor şi Părintele cel Atotbun al orfanilor! Ajută-mi ca unei neputincioase, hrăneşte-mă ca pe o sărmană şi mă întăreşte a face intru toate voia Ta cea sfanta! In tine, Preabunule Stapane, pun toata increderea mea, ascultă umilita mea rugăciune, pentru Fiul Tău cel Unul-Născut, Domnul nostru lisus Hristos, cu Care împreună stăpâneşti în vecii vecilor. Amin.

 

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, sfinţitorul nunţii celei de taină şi preacurate, păzitorul nestricăciunii şi chivernisitorul cel bun al celor lumeşti, Cel ce dintru început ai zidit pe om şi l-ai pus, ca pe un împărat, peste făpturile Tale şi ai zis: Nu este bine să fie omul singur pe pămant, să-i facem ajutor,- pentru aceasta ai rânduit să lase omul pe tatăl său şi pe mama sa şi să se unească cu soţia sa (soţul său) şi să fie amândoi un trup, iar pe cei ce Dumnezeu i-a împreunat, omul să nu-i despartă. Însuţi, Stăpâne, trimite darul Tău cel ceresc peste mine nevrednicul robul Tău (roaba Ta) şi binecuvintează căsătoria pe care astazi o întemeiem înaintea feţei Tale. Curăţeşte toate păcatele mele, iartă-mi toate fărădelegile, dezleagă-mi toate greşalele cele de voie şi cele fără de voie,- uneşte gândurile, cugetele şi inimile noastre în dragoste nefăţarnică şi în credinţa nestrămutată, îndreptează-ne paşii pe căile Tale, pentru ca pururea să împlinim voia Ta cea sfântă. Umple casa noastră de toate bunătăţile, dăruieşte-ne copii buni şi ne învredniceşte ca împreună să petrecem vieţuire fără prihană, să sporim în tot lucrul bun şi bineplăcut Ţie, să plinim cu inimă curată poruncile Tale şi să lăudăm şi să preamărim preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Doamne, Dumnezeule al milostivirilor şi a toată bunătatea, care plineşti cererile celor care Te cheamă cu credinţă, ascultă şi nevrednica noastră rugăciune. Tu vezi că vrem să ne unim vieţile prin căsătorie, Tu vezi dorirea inimilor noastre şi ştii dacă este bună sau este rea.

Dacă este bineplăcut Ţie să luăm asupra noastră crucea căsătoriei, ajută-ne să biruim toate piedicile cu care vrăjmaşul ne necăjeşte. Ajută-ne, Doamne, că la Tine este nădejdea noastră. Dăruieşte-ne pace, dăruieşte-ne linişte şi sănătate sufletească şi trupească. Fereşte-ne de noroiul desfrâului, fereşte-ne de căderea în poftele trupeşti. Luminează-ne minţile ca să nu fie întunecate de vrăjmaş. Curăţeşte-ne Tu, ca să nu ne întineze păcatul. Întăreşte-ne să mergem pe calea cea îngustă, ocrotiţi de Preacurata Ta Maică şi de soborul tuturor sfinţilor. Să avem o familie în care să strălucească făclia credinţei şi a virţutilor, şi pruncii noştri să fie călăuziţi aşa cum trebuie pentru a ajunge mădulare vrednice ale Bisericii Tale.

Iar dacă Tu ştii ca din anumite pricini ne este mai de folos să părăsim vrerea noastră şi să nu pornim împreună pe drumul căsătoriei, ajută-ne să întelegem aceasta şi să părăsim voia noastră fără a fi cuprinşi de tulburare sau de deznădejde.

Înaintea Ta, Doamne, sunt vieţile noastre. Rânduieşte cu ele precum ştii că este mai bine pentru noi. Ca văzând grija Ta să iţi mulţumim şi să Te lăudăm până la sfârşitul zilelor noastre. Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă iţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Dumnezeul meu, Tu mi-ai dat soţie ca să imi fie însotitoare nedespărţită a vieţii mele şi să îmi fie părtaşă sorţii în vremea călătoriei mele pe pământ. Fă, Preabunule, să cunosc că încredinţându-mi această făptură din mâinile Tale, mi-ai încredinţat-o ca să lucrăm împreună toată virtutea; că deşi florile frumuseţii, blândeţii şi bunătăţii sunt însuşirile firii sale, prin însăşi firea sa totdeauna este supusă la diferite slăbiciuni şi neputinţe. Ajută-mi să nu fiu asupritor şi nedrept cu ea. Să nu pretind lucruri mai presus de puterile ei şi împotriva poruncilor Tale. Căci dacă nu cerem de la strălucitorul trandafir să inflorească inainte de vremea sa şi de la frageda viorea să aibă tăria şi trăinicia copacilor, cum voi cere de la soţia mea lucruri mai presus de puterile ei? Fă să mă port faţă de ea totdeauna cu dragoste şi blândeţe, şi când rătăceşte să o întorc cu bunătate din amagirea ei. Alungă din inima mea mândria neomenească şi cruntul drept al celui mai tare, care m-ar îndemna a mă purta cu asprime şi a chinui o făptură pe care dragostea a adus-o lângă mine şi pe care Legea o ţine lângă mine când poate această dragoste se stinge. Fă să înteleg că este nedrept a asupri o făptură slabă şi fără nici o apărare, că este nevrednic a dispreţui şi a călca în picioare o floare ce mi-a pricinuit bucurie în frumoasele zile ale primăverii vieţii mele.

Dreapta judecată îmi porunceşte, o, Dumnezeul meu, ca fiind şi eu insumi căzut în mii de greşeli şi neajunsuri, să le sufăr cu răbdare pe cele ale soţiei mele, şi-mi arată că omul este supus amăgirilor şi rătăcirii şi că făpta dragostei poruncite de Tine este a ierta şi a trece cu vederea greşelile aproapelui. Şi, numai astfel purcezând, iţi cerem ca Tu să ne ierţi, precum iertăm şi noi.

Fă să cunosc că această faptură pe care mi-ai încredinţat-o, fiind supusă prin gingaşia şi neputinţa firii ei la multe feluri de boli şi slăbiciuni, se cuvine să mă port cu ea cu blandeţe şi iubire, să îi fiu sprijin în bolile şi slăbiciunile ce sunt legate de firea ei şi să nu uit niciodată că ea este mama acestor copii de care mă bucur şi care mă veselesc prin mângâierile lor; că aceştia sunt un dar al dragostei ei şi ar fi nedrept a dispreţui pomul care a dat aşa frumoase roade.

Păzeşte inima mea, Dumnezeule, de ucigătoarea otravă a geloziei şi bănuielilor, şi fă să cunosc că acestea nu fac decat a depărta dintre noi iubirea şi fericirea.

Ajută-mi ca prin vorbe şi fapte bune să-i dovedesc soţiei mele ca are în mine cel mai bun şi mai iubitor însotitor. Şi dacă nu voi reuşi în acest chip, să mă feresc a i-o dovedi întrebuinţând mijloacele cele nefolositoare. Asprimea şi purtarea rea întărâtă duhurile în loc să le apropie; iar purtării blânde şi întelepte şi dragostei îndelung răbdătoare nici cea mai stricată inimă nu i se poate împotrivi până în sfârşit; căci gheaţa groasă ce acoperă râurile se topeşte cînd vîntul cald al primăverii suflă fără oprire.

Dumnezeul meu, Tu care cărmuieşti inimile oamenilor spre cele bune, cârmuieşte asemenea şi pe ale noastre şi fă ca deplină întelegere să unească sufletele noastre.

Iar dacă Tu ai hotărât, Doamne, să cerci inima mea, dă-mi rabdare, ajută-mi să nu mă port împotriva poruncilor răbdării, nici să fiu nedrept cu alţii pentru că ei s-au arătat nedrepţi faţă de mine.

Fă să cunosc că numai simtămintele de dragoste înrăuresc celelălte suflete. întăreşte inima mea în bunele hotărâri, şi ajută-mi ca prin purtarea mea să nu fac nefericită făptura pe care bunatatea Ta mi-a încredinţat-o. Ci, printr-o înţeleaptă unire, bucurându-ne de fericire pe cât poate omul a se bucura pe pământ, să binecuvântăm totdeauna numele Tău. Amin.